Ultima etapa din acest tur de campionat, cea cu Poli Timisoara, avea sa fie si cel mai greu examen pentru Viorel Hizo de cand a venit la FC Vaslui. Desi echipa merge foarte bine, in clasament situandu-ne pe un loc pe care multi nici nu visau si pretul biletelor a fost scazut, totusi, in ultimul timp, foarte putini vasluieni vin la meciuri (in comparatie cu anii trecuti). Peluza NORD Vaslui a continuat actiunea inceputa la meciul cu Pandurii Tg Jiu, si am lipit afise prin tot orasul prin care indemnam lumea sa vina la stadion si sa sustina echipa locala. Deasemenea tot pentru acest meci am pregatit si o coregrafie: harta orasului Vaslui colorata in galben-verde, incadrata intr-o inima inconjurata de steaguri si cartoane in culorile clubului. "UN ORAS MIC... O IUBIRE MARE", mesajul care a insotit aceasta coregrafie vrea sa explice la lume ca, chiar daca suntem un oras destul de mic, dragostea pentru echipa pe care o incurajam la fiecare meci este nemarginita. Pe toata durata primei reprize s-a cantat destul de bine dar, golul marcat de Neagu la inceputul celei dea doua parti a aruncat peluza in aer. Ajutati uneori si de cetatenii de la tribuna am creeat stadionul intr-un adevarat vacarm. Alte evenimente care ar trebui mentionate, nu au fost la acest meci, deci... un meci greu, la care ne-am prezentat destul de bine purtand echipa spre o victorie care ne-a urcat pe locul 8 in clasament .

Chiar daca favoritii nostri obtinusera rezultate bune in ultimile etape, echipa aflandu-se intr-o evidenta crestere de forma, distanta foarte mare care trebuia parcursa pana la Petrosani, a facut ca si in aceasta deplasare sa mergem foarte putini (in jur de 40 de insi). Cum era si de asteptat, am pornit la drum cu foarte multe provizii de licori bahice, care au facut ca atmosfera sa fie destul de placuta. Am ajuns in apropiere de Petrosani in jurul orelor 12, asa ca ne-am oprit la marginea orasului, la un popas unde am mancat si am mai baut cateva beri. In urma incidentelor de anul trecut toti ne asteptam sa avem probleme la intrarea in stadion, dar ne-am inselat. Am fost surprinsi sa vedem ca nici macar nu am fost controlati la bannere si steaguri. Ne place sa credem ca motivul principal a fost filmuletul care a aprut pe gsp cu abuzurile de la acel meci. La partida a asistat grupul Devils care a facut deplasarea cu trenul si au stat separat de noi, ei aflandu-se in continuare in protest. Am intrat pe stadion si nici nu am reusit sa terminam primul cantec de fredonat ca executia superba a lui Ivan ne-a facut sa sarim in aer de bucurie. Increderea data de evolutia foarte buna a echipei ne-a dat forta necesara de a canta, chiar daca eram cu totii extrem de obositi. Asa cum ne-am obisnuit la fiecare meci, sectorul ocupat de noi a fost colorat cu foarte multe steaguri. Chiar daca am ratat un penalty si am fost egalati, am continuat sa speram si sa cantam pana in ultimul minut al partidei, fiind rasplatiti cu inca doua reusite de exceptie (Croitoru si Frunza) care ne-au adus 3 puncte, cu ajutorul carora am urcat pana pe locul 10. La intoarcere am sarbatorit cu cateva pet-uri de bere, dar foarte repede am fost invinsi de oboseala, majoritatea simtindu-se rau din cauza "curentului tras", a "serpentinelor" si a "aerului tare de munte".

Situatia in clasament, nevoia de puncte, dar si cateva discutii purtate cu jucatorii ne-au facut sa renuntam la protest si sa ne incurajam echipa la meciul cu Pandurii. Ne-am prezentat ca la un meci oarecare, fara vre-o pregatire speciala, insa la intrarea in stadion... stupuare: nu ne este permis accesul in stadion cu bannere. Singura explicatie care ne-a fost data: ordonanta 11, dar fara continutul acestei legi; doar titlul. Ni s-a spus ca trebuie sa o cunoastem (pe buna dreptate), caci daca aveam cunostinta, le puteam spune ca nu incalcam in nici un fel aceasta lege. Dupa cateva minute, am vazut ca nu avem cu cine discuta si am hotarat sa nu intram pe stadion. Cand ne pregateam de plecare, a trecut prin zona domnul Porumboiu care a intrebat ce se intampla. Cel ce raspunde dea aceasta "actiune" s-a ascuns intr-o masina iar restul dadeau din umeri spunand ca ei nu au zis nimic si ca suntem liberi sa intram. Trebuie sa spunem ca ne-a bucurat atitudinea domnului Porumboiu, care le-a spus celor care ar trebui sa se ocupe cu ordinea pe stadion ca "fotbalul nu este pentru voi, nici pentru mine, este pentru ei, pentru suporteri". In sfarsit am intrat pe stadion si ne-am ocupat locurile in peluza. Favoritii nostri au marcat foarte repede, avantajul de pe tabela dandu-ne puterea de a canta aproape non-stop. Am reusit sa impunem un cantec nou, care se pare ca a prins la public si pe care probabil il vom auzi foarte des de acum in peluza vasluiana. Din peluza nu au lipsit nici obisnuitele steaguri cu care coloram peluza la fiecare meci. In teren, meciul nu a fost prea spectaculos, doar ratarile lui Frunza ducandu-ne in pragul disperarii, dar, totusi a fost o victorie care ne-a adus trei puncte cu ajutorul carora am scapat de zona fierbinte a clasamentului. Dupa meci am sarbatorit pana tarziu prin barurile din Vaslui.

Peluza Nord Vaslui a continuat protestul si la acest meci, insa au fost prezenti in jur de 50 de vasluieni, majoritatea fiind la munca sau la studii in Bucuresti, dar si un grup care s-a deplasatat pana in capitala cu un microbuz si cu trenul. Am fost prezenti doar ca simpli suporteri, fara sa cantam, fara steaguri sau fulare, doar pentru a vedea meciul. Nu au fost evenimente speciale pe care s-a le mentionam aici, putem aminti insa ca jucatorii au venit la sfarsitul meciului la noi si am schimbat cateva vorbe. Din aceasta "deplasare" ne-am intors cu 3 puncte si cu un cantec nou care speram sa il cantam la urmatorul meci de acasa.

Evolutiile din ultimele etape, punctele pierdute aiurea, eliminarea din cupa si nu in ultimul rand, atitudinea jucatorilor a adus suporterii vasluieni in pragul disperarii. Dupa o sedinta de cateva ore, in care parerile au fost impartite, majoritatea a decis ca la meciurile urmatoare sa protestam. Ne-am prezentat la meci, am afisat bannerele invers si nu s-a cantat deloc pe toata durata partidei. La inceputul primei reprize jucatorii ambelor echipe au intrat pe teren, fiecare tinand in fata cate un mesaj: "rasismul ucide fotbalul", la care noi am raspuns cu "UCIDEM NOI RASISMUL, VOI... JUCATI FOTBAL" si "ALEXANDRU, LPF, CONFISACA-LE MESAJELE" cu trimitere la observatorul frf, care a incercat sa ne interzica accesul cu mesaje, pe stadionul de la Urziceni. Tot la inceputul partidei jucatorii au venit la Peluza NORD, pentru a ne da tricouri cu aceeasi inscriptie, dar le-au fost aruncate inapoi. Grupul nostru, care a fost impotriva protestului, a parasit stadionul dupa o jumatate de ora, considerand ca nu avem ce face pe un stadion daca nu ne incurajam echipa si am urmarit repriza secunda intr-un bar. Dupa meci am incercat sa vorbim cu jucatorii, si chiar am reusit sa o facem cu unii din ei, insa... aceleasi raspunsi ca intotdeauna. Trebuie sa amintim si de mecanicul haisan, care in loc sa vorbeasca cu noi civilizat ca restul jucatorilor, a fost foarte recalcitrant, a lovit un suporter si a incercat sa arunce cu pietre, asta binenteles din spatele cordonului de jandarmi, care au intervenit in forta si chiar au folosit si bastoanele. Nu te uitam haisane.

LEGENDA: Multa lume se intreaba de ce i se spune lui haisan mecanic. Ei bine, acesta declarat nu cu mult timp in urma ca nu are nici un viitor la FC Vaslui, si mai bine s-ar face mecanic auto.

Desi este o deplasare relativ scurta si speram sa mearga cat mai multa lume, pentru simplu motiv ca meciul a fost vineri, majoritatea fiind la scolala sau la munca, nu ne-am abatut de la standarde si am mers si in acesta deplasare in jur de 50 de oameni. Tinand cont de anotimpul in care ne aflam, implicit de aparitia "tulburelului" acesta deplasare a fost destul de reusita putem spune. Am cantat, am glumit, am baut; cam tot ce trebuie sa facem ca o deplasare sa fie frumoasa. Am ajuns la Urziceni cu aproximativ o jumatate de ora inaintea meciului. La intrarea pe stadion ni s-a comunicat ca observatorul acestei partide, Valentin Alexandru, a "dat ordin" la jandarmerie sa nu ne lase cu nici un fel de mesaj pe stadion. In incercarea de a rezolva aceasta problema liderul galeriei s-a deplasat pana la acest "domn" sa vada despre ce este vorba, dar s-a lovit de ingnoranta acestuia care nici nu a vrut sa auda alta varianta. Suparati ca fara nici un fel de remuscari ne este interzis dreptul la libera exprimare, am hotarat sa nu mai intram la meci. Pana la primul fluier al partidei am analizat problema si am ajuns la concluzia ca e mai bine sa intram la meci sa introducem si mesajele fara acordul jandarmilor, ceea ce am si facut. Primul mesaj dedicat lui Ernest Maftei, "Odihneste-te in pace BADIE" l-am pus pe gard, dar imediat au intervenit oamenii in albastru care ne-au cerut sa il inlaturam. A fost nevoie de minute bune de negocieri si schimburi de replici pana i-am convins ca nu face nimanui nici un rau si sa il lase acolo. Dupa primele 15 minute in care ne-am incurajat echipa fara intrerupere am afisat cel de-al doilea mesaj "MILANE, NI SMO TE ZABORAVILI. DODI U VASLUI" (Milan, nu te-am uitat. Vino la Vaslui) adresat lui Milan Jovanovici, fost jucator al Vasluiului, foarte iubit in vremea cand evolua la noi. Imediat si-au facut aparitia jandarmilor care au dat mesajul jos si l-au confiscat. Scopul fusese atins asa ca am continuat sa ne incuraj echipa, nu inainte de a-i adresa cateva scandari de dulce responsabilului pentru cele intamplate. Chiar daca am incurajat echipa pe toata durata partidei, spre disperarea noastra, nu au reusit sa bage mintea in poarta astfel pierzand trei puncte foarte importante. Drumul spre casa a fost ca de obicei foarte linistit, majoritatea fiind foarte obositi sau "bolnavi".

Rezultatele obtinute de noul antrenor in ultimile doua partide ne-au dat sperante ca vom lua toate cele 3 puncte puse in joc, chiar daca intalneam o echipa neinvinsa de 7 etape. Inainte de meci ne-am intalnit la terenul de antrenament unde jucau juniorii de la FC Vaslui, in speranta ca vom vedea copii talentati care sa reprezinte Vasluiul in urmatorii ani, si... binenteles sa putem bea linistiti o bere pe stadion urmarind o partida de fotbal. Dezamagiti de viitorul fotbalului vasluian (din punct de vedere al jucatorilor din localitate), am plecat spre stadion sa ne bucuram de prezent. La intrare, obisnuitele controale dar care parca nu au mai fost asa de dure si nu s-au soldat cu nici un fel de incident. Pe stadion lume foarte putina, am vrea sa credem ca din cauza vremii, dar din pacate cam asta este media de spectatori in sezonul asta. Si in peluza situatia a fost la fel. Cam acelasi numar de oameni ca si pana acum, aceleasi steaguri doar cateva cantece noi au facut sa mai scapam de monotonia in care ne afundasem. Trebuie sa mentionam ca suntel flatati de importanta care ne-o acorda galatenii, care dupa ce anul trecut, au facut coregrafie la ei acasa, nici anul acesta nu s-au dezmintit venind in numar foarte mare si chiar realizand iar o coregrafie, care, dupa ce ca a fost destul de slaba (parerea nostra) a mai si fost afisata cam prin minutul 70 cand erau condusi cu 3-0. Rezultatul final (3-1) ne bucura si ne face sa ne intarim parerea ca antrenorul era piesa defecta la echipa si ca de acum vom avea mai multe rezultate favorabile.

In urma rezultatului inregistrat cu Poli Iasi, Gigi Multescu si-a dat demisia si locul i-a fost luat de Viorel Hizo. Cu un nou antrenor pe banca cei aproximativ 30 de suporteri care au efectuat deplasarea erau destul de increzatori in sansele echipei, ca intotdeauna de altfel. Traseul in mare parte a fost asemanator cu cel din deplasarea anterioara de la Bistrita. Am ajuns la meci cu cateva minute intarziere dar nu am pierdut nimic important. Pentru acest meci ne-am propus sa verificam spusele domnului Dragomir si am introdus pe stadion mesajul "JOS DRAGOMIR" despre care a tot declarat el ca nu il deranjeaza. Imediat dupa ce l-am afisat a fost "confiscat" de domnii jandarmi pe motiv ca incitam la violenta restul spectatorilor, care insa nu pareau a fi prea deranjati, dar binenteles ca acest lucru nu a contat. Aportul fonic a fost destul de slab oboseala spunandu-si cuvantul din nou. Echipa s-a miscat destul de bine, cu mici exceptii, dar inca nu putem spune ca este meritul antrenorului, asta ramane sa stabilim in meciurile ce vor urma. Ce trebuie sa mai amintitm in aceasta cronica este nesimtirea lui Cornea, l-am apostrofat in timpul partidei el neridicandu-se la nivelul asteptarilor noastre. Dupa meci ne-am intersectat cu el in afara stadionului si pe un ton cat se poate de civilizat i-am zis ca nu prea joaca nimic si daca nu pune suflet la aceasta echipa poate sa plece. Replica lui: a bagat mana in buzunar si a scos cateva bancnote sa ne cinsteasca cu o bere. Credem ca a fost "influentat" de articolele aparute in presa in care se spunea ca am fi primit bani de la Croitoru ca sa ii strigam numele pe stadion. Probabil si-a dat seama ca a fost o prostie sa se ia dupa acele aberatii cand i-am bagat banii in buzunar si i-am zis sa joace fotbal la capacitate maxima caci noi vom fi mult mai multumiti si ii vom da noi sa bea o bere.

In sfarsit a venit ziua cea mare. Ziua celui mai important meci pentru noi, si anume intalnirea cu Politehnica Iasi. Cu toate ca acest meci trebuia sa fie un pic mai diferit, deoarece cele doua peluze rivale au hotarat sa renunte la incidente si trivialitati pentru a protesta impotriva abuzurilor la care au fost supusi suporterii stelisti, totusi, nu ne puteam prezenta chiar asa si ne-am intalnit cu cateva zile inainte pentru a realiza coregrafia. In ziua meciului a fost foarte liniste prin oras, sau cel putin nu am auzit nimic, noi fiind ocupati cu ultimile retusuri pentru ca aceasta coregrafie sa iasa perfect. Dupa ce am pus la punct fiecare amanunt am poposit la o terasa pentru nelipsita bere din ziua meciului. In timp ce ne savuram berea am primit un telefon prin care eram anuntati ca ne fusese furata coregrafia. Am plecat repede spre stadion pentru a vedea care este treaba. Intr-adevar... coregrafia ne fusese FURATA, dar nu de catre vecinii de la nord, ci de catre jandarmia romana, care nu a tinut cond ca aceste obiecte ce ne apartineau se aflau intr-un loc privat si inchis. Cu ce drepturi au intrat ei acolo inca nu am aflat. Dupa lungi discutii, domnii jandarmi au cedat si au hotarat sa ne dea panzele inapoi dar, nu ni se va permite accesul in stadion cu toate. Din nou "ne-am asezat la masa negocierilor" unde am fost surprinsi cand un domn mai mare in grad (dar mai mic ca si varsta) nu a gasit nici un motiv pentru care acele panze sa nu poata intra pe stadion, cu toate ca in prima faza au fost respinse de catre jandarmii de rand. In sfarsit am intrat pe stadion si asa cum hotarasem, primele 10 minute nu a cantat nimeni rezumandu-ne la afisarea unor mesaje : "LIBERTATE PENTRU SUPORTERI"(care a ramas pe gard pe toata durata partidei), "STADIONUL - BAZA DE ANTRENAMENT, PENTRU JANDARMI DE OCCIDENT"si "BASTOANELE DATE-N NOI, PROVOACA NUMAI RAZBOI" (semnat de Excentric). Dupa 10 minute de liniste, cele doau peluze au cantat la unison impotriva jandarmeriei, apoi meciul si-a intrat in normal. La Peluza NORD a fost afisata coregrafia care costa in 6 panze pe care erau desenate cateva "defecte" ale orasului Iasi, spatiile goale fiind completate cu cartoane, insotita de mesajul "CELE 7 MINUNI ALE IASULUI". Spre dezamagirea iasenilor, care s-au amuzat cand au vazut doar 6 panze, stim sa numaram, si imediat dupa ce coregrafia a fost lasata jos am scos mesajul: "A 7-A SUNTETI VOI". De partea cealalata coregrafia a intarziat sa apara, iesenii replicand printr-un simplu mesaj: "castoane... cartoane... cartoane... sunteti ultrasi de tomberoane" (?!). Pe toata durata partidei s-a cantat destul de bine, atmosfera de mare meci fiind completata de steagurile agitate in peluza nostra. In prima repriza am mai afisat cateva mesaje: "HIGH BUTA" prin care il incurajam pe Buta sa repete istoria de la Craiova (numai un drogat putea sa faca asta) si "DUPA MECI, SARITI IN BECI", replica la "popa daca pleci, ne-aruncam cu capu-n beci" ironizandu-i pe autorii acestui "mesaj" si totodata sugerand ca dupa acest meci popa isi va da demisia. Finanlul meciului a fost unul interzis cardiacilor, asaltul la poarta iesenilor fiind total, ratarile consecutive aducandu-ne in pragul disperarii, dar... in acelasi timp, facandu-ne sa cantam din ce in ce mai tare. Din pacate mingea refuzat sa intre in poarta si rezultatul final a ramas 1-1. Trebuie sublinit ca asa cum am hotarat la acest meci nu s-au scandata trivialitati si ne-am rezumat la incurajarea echipei.

In prima etapa intermediara din acest campionat, FC Vaslui intalneste Gloria Bistrita in deplasare. Disputarea partidei in cursul saptamanii dar si evolutia slaba a echipei noastre a facut ca la Bistrita sa faca deplsarea in jur de 30 de persoane dintre care 5 membri ai grupului nostru. Distanta foarte mare pe care am parcurso dar si oboseala au facut ca drumul sa fie destul de plictisitor. Am ajuns in Bistrita cu cateva ore inainte de meci asa ca ne-am plimbat un pic prin oras dupa care ne-am oprit intr-un bar, unde am si stat pana aproape de inceperea partidei. La intrarea pe stadion nu am intampinat nici un fel de probleme, si spre deosebire de anul trecut nu au mai fost probleme nici la afisarea bannerelor. Inceputul partidei ne-a gasit cantand cat ne tineau plamanii si agitant steagurile din dotare. Desi echipa dadea semne de slabiciune si practica un joc haotic am continuat sa ii incurajam, chiar si dupa minutul 12 in care am primit primul gol. Golul doi care a venit la 10 minute dupa reluarea partidei, a fost picatura care a umplut paharul. Dupa cateva minute de liniste, in care nu ne venea sa credem in ce situatie suntem, am inceput sa ne apostrofam jucatorii si sa cerem demisia lui Gigi Multescu. Cel de-al treilea gol primit nu prea a mai contat, printre noi deja dominant parerile de rau pentru ca am facut atata drum pentru niste jucatori carora nu le pasa de noi. La intoarcere i-am asteptat pe jucatori la cateva popasuri sa discutam cu ei, insa nu acestia nu au trecut probabil avand alt traseu. Toate aceste suparari pe care ni le produce aceasta echipa au devenit fara importanta cand am ajuns acasa si am aflat ce au patit suporterii echipei Steaua. Nu am crezut ca se poate intampla asa ceva in Romania. Suntem alaturi de ei si tinem sa anuntam ca ii vom sustine indiferent care va fi modul prin care se va protesta.

Dupa cum probabil stiti, sortii au facut ca in primele etape ale acestei editii de campionat sa intalnit cele trei echipa mari din capitala. Duminica am primit vizita celor de la Dinamo, cu acesta ocazia incheindu-se meciurile grele carora trebuia sa le facem fata in aceasta prima parte a campionatului. In ziua meciului atmosfera in oras a fost foarte linistita, un necunoscator neputand sa isi dea seama ca e zi de meci. Ne-am intalnit la locul obisnuit am baut cate o bere si apoi am plecat la stadion. La intrare foarte multe probleme, pentru ca suporterii care aveau bilete la Peluza Sud au fost trimis la Nord pentru a evita incidentele cu dinamovistii. Cu 5 minute inainte de primul fluier am reusit sa intram pe stadion si dupa ce am pus bannerul si ne-am organizat un pic, am afisat primul mesaj: "DEMONSTRATI CA MERITATI / PE STADION PLIN SA JUCATI / SI DE PELUZA INCURAJATI". Tot in prima repriza am scos un al doilea mesaj "CU BANII DE PE BLAT / IN BELGIA TE-AI DISTRAT" cu trimitere la Rednic, care a fost printre cei 5 care a "trantit" ultimul meci din campionatul trecut. In prima repriza pe fondul unei evolutii bune a echipei noastre, s-a cantat destul de bine, in unele momente in peluza fiind un adevarat vacarm. Dupa primirea golurilor treptat am inceput sa ne facem simtita prezenta din ce in ce mai putin, pe finalul partidei fiind liniste deplina in peluza, doar cateva steaguri mai erau fluturate din cand in cand. Dupa cum am zis, asta a fost ultimul meci in care am fost oarecum intelegatori cu echipa, motivul fiind adversarele puternice pe care le-am intalnit. daca in meciul urmator, la Bistrita, nu vom lua trei puncte va trebui sa luam masuri.

E sambata, zi de meci, si suporterii galben-verzi s-au adunat langa sala sporturilor, punctul de plecare spre Bucuresti, unde echipa noastra favorita o intalneste pe cea a Rapidului. Atmosfera printre suporterii vasluieni difera de la persoana la persoana, dar toti erau increzatori ca FC Vaslui va obtine un rezultat bun. In ceea ce priveste grupul nostru situatia nu arata prea bine, datorita numarului foarte mic de membri care vor fi prezenti la meci. Ne imbarcam in autocare si pornim spre cel mai plictisitor traseu pe care tre` sa il strabatem in tot campionatul. Drumul decurge in nota lui normala: bautura, cantece si clinciuri cu jandarmii de prin tara, cauzate ba de ei, ba de noi. Ajunsi pe stadion ne surprinde sectorul rezervat noua si anume trebuia sa vedem meciul de undeva la tribuna a doua intr-un tarc foarte ingust, lucru cauzat de lucrarile de renovarea a stadionului din Giulesti. Bannerele nu au incaput in fata asa ca am fost nevoiti sa le punem pe gardul lateral, insa, partea buna a acestui lucru este ca am stat compacti si am avut o acustica buna. Jocul anost al echipei noastre si greselile de arbitraj ne-au enervat si ne-au facut sa ne pierdem din buna dipozitie pe care o aveam, doar greselile gramaticale din mesajele afisate in peluza adversa facandu-ne sa ne mai descretim fruntile. Scorul final a fost 2-0 pentru gazde, si degeaba au incercat jucatorii nostri la iesirea din stadion sa ne faca sa credem ca totul va fi bine, noi tot am ramas cu un gust amar in urma acestei meci. Ca sa incheiem ziua in aceeasi nota, pe la jumatatea drumului de intoarcere unul din autocare s-a stricat si am fost nevoiti sa parcurgem restu distantei in conditii inumane, inghesuindu-ne toti in vehiculul ramas in stare de functionare. Am ajuns acasa spre dimineata si zorii noii zile ne fac sa speram ca vor veni vremuri mai bune.

Partida cu FC Arges a fost programata cum nu se putea mai bine, pe 26 august, cand Vasluiul era in sarbatoare fiind zilele orasului, deci nu concepeam alta varianta decat victoria pentru a completa buna-dispozitia din aceasta perioada. In ziua meciului ne-am intalnit foarte devreme, pe la orele 14, langa Stadionul "Municipal", unde era in plina desfasurare festivalul berii. Dupa ce ne-am delectat cu bere , am intrat pe stadion unde am fost surprinsi sa observam, ca este foarte putina lume, chiar daca de aceasta data pretul biletelor era destul de acesibil. S-a cantat pe toata durata partidei entuziasmati de golul marcat in minutul 5, atmosfera fiind completata de steagurile care au fost agitate destul de des la Peluza Nord. La inceputul meciului grupul Brigada Suprema a afisat un mesaj destul de inspirit credem noi si anume: "SUSTINETI ECHIPE LOCALE, INCHIDETI TELEVIZOARE, SCOATETI BANI DIN BUZUNARE, SI VENITI PE STADIOANE" Ce trebuie sa mai amintim este ca la pauza domnul Cristian Topescu a inmanat liderilor peluzei premiul pentru cea mai "fair-play" galerie din Romania in sezonul 2005-2006. Chiar daca echipa noastra nu a practicat un joc prea frumos, totusi am obtinut prima victorie in acest campionat. Dupa meci ne-am adunat toti la "Festivalul Berii" unde am cantat si petrecut pana tarziu.

Canicula ce s-a anuntat pentru ziua meciului nu ne-a speriat si am reusit sa umplem doua autocare pentru aceasta deplasare, desi eram constienti ca sansele de a ne intoarce bucurosi din capitala erau foarte mici. Pe langa caldura insuportabila, careia nici berea rece nu ii mai putea face fata, drumul a fost unul urmarit de ghinion. La iesirea din Barlad, unul dintre autocare s-a defectat si a trebuit sa asteptam sa vina altul pentru a-l inlocui pe cel cu probleme. Ghinionul a facut ca si aceasta sa se strice cand mai aveam aproximativ 100 de Km pana in Bucuresti. In acest caz singura solutie era ca toti sa ne urcam in autocarul ramas in stare de functionare pentru a ajunge la meci. Am ajuns la stadion cu jumatate de ora inainte de astfel ca la primul fluier al arbitrului toti eram in sectorul rezervat noua. Singura problema la intrare a fost cand domnii jandarmi nu ne-au lasat in incinta stadionului cu un steag pe care scria "ultras", pe motiv ca "ultras sunt doar aia de la Steaua" si ca probabil vrem sa ii jignim sau sa radem de ei (?!?!). Intrati pe cel mai mare stadion din Romania, am avut neplacuta surpriza de a observa ca nu exista nici o sursa de apa potabila, tinand cond de temperatura ce se inregistra la ora desfasurarii partidei acest lucru fiind inadmisibil. Jandarmii au fost intelegatori in ceea ce priveste aceasta problema si ne-au permis din cand in cand sa mai iesim in afara stadionului pentru a aduce "pet-uri" cu apa pentru toata lumea. In prima repriza, echipa s-a miscat destul de bine, dar caldura insuportabila ne-a facut sa fim mai putin constanti in incurajarea favoritilor. Golul venit in minutul 22 ne-a facut sa visam frumos, nu neaparat ca invingeam campioana Romaniei, ci pur si simplu ca ne indreptam spre prima victorie. Am revenit cu picioarele pe pamant dupa golul din finele primei reprize marcat chiar de catre fostul jucator al Vasluilui, valentin badea, care ne-a dat inca un motiv sa il uram si mai mult. Repriza a doua a adus doua penalty-uri in favoarea echipei Steaua, care, paradoxal, nu ne-au redus la tacere, ci din contra: am cantat mai tare si aproape non-stop pana al finalul partidei fiind constienti ca nu mai avem nimic de pierdut. Trebuie sa remarcam si evolutia buna a lui Cristi Haisan care a avut cateva interventii de exceptie. La finalul meciului o parte dintre noi au hotarat sa se intoarca acasa cu trenul pentru a evita conditiile din autocar. Dupa o escala pe la Gara de Nord, am pornit spre casa, fara a avea parte de vre-un eveniment special.

Dupa esecul de pe terenul din Focsani in sfarsit putem sa jucam pe "Municipal" avand ca adversar echipa din Constanta. Atmosfera in ziua meciului era una de sarbatoare, toata lumea fiind optimista in ce priveste rezultatul final. Ne-am adunat la o terasa unde am servit cate doua-trei beri, dupa care am pornit spre stadion. Pretul destul de mare a biletelor a facut ca stadionul sa fie destul de gol. La meci au venit si un grup de aproximativ 50 de constanteni care ne-au privit cam "de sus" si si-au pus bannerele pe exterior. Chiar in momentul cand jucatorii se pregateau sa intre pe teren, un membru al peluzei a reusit sa ajunga pana la sectorul oaspetilor si sa rupa un steag (GNR 9) de pe gard. A traversat terenul urmarit de jandarmi care l-au si ajuns chiar in fata Pelulei NORD, dar a reusit cu un ultim efort sa pasese bannerul la unul din baietii care sarisera in ajutorul lui. Dupa ceva imbralceli steagul a ajuns in mainile jandarmilor (nu stim ce s-a intamplat cu el) si au fost retinute doua persoane. Tinem sa precizam ca nu avem absolut nimic de impartit cu constantenii, dovada fiind faptul ca pe toata durata partidei nu am scandat absolut nimic impotriva lor, dar trebuiau sa ne arate putin respect. Dupa acest incident, care ne-a facut sa pierdem primele minute ale meciului, am afisat urmatorul mesaj: "VA-MPROSPATAM MEMORIA: NE-ATI PROMIS VICTORIA" reamintindu-le jucatorilor ca dupa dureroasa infrangere de la Focsani ne-au promis ca vor face tot este posibil pentru a obtine trei puncte. Evolutia din prima repriza ne-a facut sa speram, echipa miscandu-se destul de bine, dar s-a ratat foarte mult probabil acest fiind principalul motiv pentru care am pierdut meciul. In peluza s-a cantat destul de slab, totusi dominand fondul sonor. Spre final, in peluza era un haos total, grupurile ce ocupa acest sector ne mai reusind sa se coordoneze, multi chiar renuntand a mai incuraja echipa. Rezultatul inregistrat la finaulu partidei si urmatoarele patru etape care sunt foarte grele, ne fac sa ne amintim de sezonul anterior cand am fost lanterna rosie aproape tot campionatul. Sa speram ca echipa isi va reveni si prima victorie nu va intarzia sa apara.

Primul meci de "acasa" din acesta editie de campionat. Din pacate, chiar daca lucrarile la gazon au luat sfarsit, a trebuit sa jucam pe alt teren pentru a lasa timp celui de pe "Municipal" sa se prinda. S-a stabilit ca locul de diputare a partidei sa fie stadionul "Milcov", din Focsani , un oras in care noi suntem ca acasa, de fiecare data cand am fost aici ne-am simtit foarte bine. Grupurile din Peluza NORD Vaslui au ales sa faca aceasta deplasare cu trenul pentru a lasa loc in autocare cator mai multi suporteri care doresc sa ajunga la meci. Plecarea din Vaslui a fost la ora 7. Pe drum nu au fost nici un fel de probleme, doar mici incidente care au avut ca protagonisti grupul Devils, dar nu cunoastem amandunte deoarece noi ne aflam in alt vagon. Ajunsi in Focsani in jurul orelor 9:30 ne-am despartit si pana la inceput partidei am vizitat orasul si am schimbat cateva terase pentru a manca si servi cate o bere rece. In jurul orelor 17 am ajuns la stadion si am incercat sa intram. Ploaia torentiala ce s-a abatut asupra Focsaniului ne-a obligat sa mai amanam intrarea, adapostindu-ne la o terasa de langa stadion, unde au existat cateva incidente minore cu cei cativa jandarmi si angajatii firmei ce asigura ordinea. Pana la primul fluier al partidei toata lumea intrase pe stadion, inclusiv cei care venisera cu autocarele si masinile personale. Prima repriza ne-a gasit cantand si fluturand steagurile, golul egalarii (1-1), inscris de Bukvic, urcandu-ne pe garduri. Pe masura trecerii timpului datorita jocului slab practicat de echipa noastra, implicit evolutia scorului, entuziasmul de la inceputul partidei a disparut treptat, la finalul partidei fiind foarte liniste in sectorul ocupat de noi. La sfarsitul meciului i-am ironizat pe cei 11 jucatori aflati in teren cu scandarea "Asa va vrem mereu!!!". Cu capurile in pamant, totusi au avut bunul simt sa vina sa ne salute cerandu-si scuze pentru rezultatul inregistrat si promitandu-ne ca in meciul cu Farul vor face tot ce le sta in putinta pentru a lua 3 puncte. Desi eram suporterii "gazda" dupa meci am mai fost tinuti pe stadion inca jumatate de ora, dupa care am fost excortati pana la gara. In asteptarea trenului ce trebuia sa ne duca acasa, care pleca din Focsani la 1:30, linistea ne-a fost stricata de un oarecare domn jandarm care ne spusese dupa meci ca el trebuie neaparat sa dea o amenda, in caz contrar se vor "supara" superiorii de el. Motivul: o petarda ce a fost data in timpul partidei. Pe baza unei fotografii cetoase, a ales la intamplare unul dintre noi pentru a isi face norma. Timp de o ora ne-am "certat" cu ei, incercand sa le explicam ca nici macar nu era el in poza si ca nu pot sa dea amenda fara nici o proba, insa nu am avut cu cine discuta. Pana al urma au scris o amenda (15 mil) dar care nu a fost semnata si va fi contestata imediat ce va ajunge in Vaslui. Pe ansamblu o deplare reusita, de altfel cum sunt toate deplasarile facute cu trenul, dar s-a demonstrat inca o data de ce nu este principalul mijloc de transport pe care il folosim - legaturile foarte proaste care le avem cu celelate orase, cel mai bun exemplu` fiinda asta. Pentru o deplasare relativ scurta (200 km) a trebui sa lipsim de acasa aproape 24 de ore ajungand in Vaslui la ora 4.

Dupa o pauza zbuciumata, in care au fost zile cand nici nu stiam daca vom mai avea echipa, iata-ne ajunsi la startul editiei de campionatului 2006/2007. In acesta prima etapa jucam in deplasare la Craiova unde intalnim unde intalnim echipa fanion a orasului si anume Universitatea, care a revenit in "Liga I", dupa un sezon petrecut in esalonul second. In jurul orei 2:00 ne-am imbarcat in cele doua autocare (aproximativ 80 de persoane) si am plecat spre Banie. Fiind dupa o pauza de aproape doua luni , inca de la urcarea am inceput sa cantam fiecaruia dintre noi lipsindu-i acest lucru, perioada intercompetitionala paranduni-se ca a durat o vesnicie. Dupa cateva beri, profitand de racoare noptii majoritatea ne-am bagat la somn. Cand ne-am trezit jumatate din distanta fusese parcursa, dar a urmat partea a doua, in care a trebuit sa facem fata unei calduri insuportabile, doar popasurile in care mai savuram cate o bere rece facandu-ne sa mai uitam de canicula. Deoarece nu mai avusem nici o deplasare la Craiova si necunoscand traseul am estimat gresit timpul in care urma sa parcurgem distanta dintre cele doua orase. Am ajuns foarte devreme la stadionul "Ion Oblemenco", in jurulu orelor 13:00, unde. surpriza: domnii jandarmi au vrut sa ne bage direct pe stadion (?!?!) in acesta varianta trebuind sa petrecem 4 ore in soare pana la primul fluier al arbitrului. Dupa lungi negocieri am reusit sa ii convingem sa ne lase macar in parcarea unde erau autocarele, avand acces si la un bar, dar care nu servea bauturi alcoolice. Dupa trei ore, in care principalul scop al nostru era sa gasim o umbra cat mai mare, am intrat pe stadion. Pana la startul partidei pe stadion nu erau mai mult de 5 000 de olteni, dezamagindu-ne intr-un fel, noi crezand ca va trebui sa facem fata unui adevarat infen. La inceputul meciului am afisat doau mesaje "UN NOU INCEPUT, FACETI-L PLACUT" si "TOATE PROBLEMELE AVUTE, NU NE -AU DISTRUS. SUNTEM IAR PE REDUTE" cu trimitere la dificultatile prin care a trebuit sa trecem in acesta pauza dar care pana la urma ne au facut altceva decat sa ne caleasca pentru noi lupte. Echipa s-a miscat destul de bine (ne place sa credem ca si datorita primului nostru mesaj) si chiar au reusit cu acest nou inceput sa ne dea sperante ca nu va trebui sa mai avem emotiile din sezonul anterior. In acest meci s-a remarcat noul venit, Marko LIUBINKOVIC, care a fost prezent pe tot terenul si care a luptat pentru fiecare minge, reusind sa intre foarte repede in inimile suporterilor. Ca aport vocal am fost destul de "slabi" cel mai sigur din cauza caldurii si oboselii, dar un plus la aceasta deplasare a fost multitudinea de steaguri cu care s-a prezentat fiecare grup din peluza. Rezultatul final ne-a multimit intr-o oarecare masura desi se putea mai mult. La finalul partidei jucatorii au venit pana in dreptul sectorului ocupat de noi salutandu-ne si multumindu-ne ca am fost alturi de ei. Drumul spre casa a fost foarte linistit, majoritatea avand ca principal obiectiv un somn cat se poate de dulce, doar cativa au continuat ce incepusera in drun spre Craiova, si anume consumarea pet-urilor de bere rece.